Ştiţi bancul cu iarna? Iar n-am bani! Trecând de lucrurile naşpa din viaţă, să profităm de zăpada asta care nu cred să plece prea curând de la noi. Eu asta am făcut. Am ieşit pe câmpul din spatele casei şi am tras câteva cadre de sezon. Mai am şi altele. La fel de înzăpezite. Să servim câteva strofe din „Iarna pe uliţă”, de George Coşbuc. Spun „câteva strofe” deşi am servit cam de un „Luceafăr” în ultima vreme.

Iarna pe uliţă
de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.

Gură fac ca roata morii;
Şi de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrăbii gureşe, când norii
Ploi vestesc.