Category: people
Închei aici fotoreportajul realizat cu ocazia garden party-ului de la Palatul Elisabeta, organizat cu ocazia zilei de 10 mai. A fost un eveniment de clasă. A fost minunat! Mai vreau 
Îmi plătesc datoria foto făcută la prima parte a fotoreportajului, când promiteam şi partea a doua. După cum se vede, a fost lume de toate felurile, naţionalităţile, religiile şi pălăriile . Şi a fost foarte bine.
Am avut norocul şi bucuria să mă număr printre invitaţii Casei Regale a României la Palatul Elisabeta, cu ocazia zilei de 10 mai. Această dată are mai multe semnificaţii, aşa că pentru detalii gugăliţi . Eu vă propun un fotoreportaj în mai multe părţi. Să vedeţi ce n-a văzut Parisul, cu lumea aleasă, doamne cu pălărie şi bărbaţi distinşi.
Un tigan venea saracu’
Tocmai de la mama dracu’
Cius dei, lelito ma.
Îmi e imposibil să mai spun ceva sau să mă mai gândesc şi la altceva decât la dramatica veste a pierderii unui PRIETEN. Onişor era un OM cum puţini se nasc pe pământ. Acum mi-a rămas doar amintirea lui şi poezia asta, pe care mi-a recitat-o în urmă cu peste 30 de ani. Adio, dragă Onişor!
Ultima oră
de Ion Minulescu
lui Onişor La Circ... Un accident banal – Un acrobat, Un salt mortal Şi... Acrobatul nu s-a mai sculat... Alămurile din orchestră au tăcut, Iar clovnii din arenă au ţipat... Dar publicul din staluri n-a crezut Că poate fi şi-un accident adevărat Şi-a fluierat... Zadarnic – Mortul n-a mai înviat... Păcat de el!... Era un tânăr acrobat frumos, Cu corpul tatuat de sus şi până jos, De care publicul se minuna, Când îl vedea-ndoit ca un inel, Sau când pe bara fixă se-nvârtea Ca o morişcă de cafea Cu balerina lângă el!... Dar balerina nu-l iubea!... Povestea lui? Hm!... Povestea mea – A mea, A ta Şi-a altora!... Acelaşi accident de circ, banal... O zi relâche, Şi-apoi, la fel, Cu-aceeaşi balerină lângă el, Alt acrobat... Alt salt mortal!... Din volumul „Strofe pentru toată lumea” 1930
Aparenta tristeţe a bărbatului însurat.
Am fost la teatru. A fost frumos. Clubul verighetelor. Piesa, care de fapt este o înşiruire de bancuri şi poante cu bărbaţi care nu chiar vor să se însoare, a fost ok. Spun “doar” ok pentru că ştiam mai mult de jumătate din bancuri, iar la multe dintre celelalte am intuit finalul. Important este că ceilalţi oameni s-au distrat mai mult decât mine. La unele glume nici nu e bine să râzi, că ţi-o furi instant. Dacă nu eşti suficient de rapid de gură să te scuzi: “dragă, ştii doar cât te iubesc, am râs doar de complezenţă, să nu creadă lumea că nu m-am prins de poantă”, rişti să te alegi cu un cot în coste şi cu un scrâşnit printre dinţi: “discutăm acasă!”. Este un fel destul de fizic de a “discuta”. Cu toate astea, nu pot spune că nu mi-a plăcut şi că nu m-am simţit bine, mai ales că am fost cu mai mulţi prieteni, iar Cafeneaua Liberală Brătianu e un loc fain. Totuşi, finalul piesei îndreaptă publicul masculin în direcţia “corectă”, pe calea cea dreaptă… cum ar veni. Vă recomand să vânaţi pe FaceBook programul artistic al Cafenelei Liberale Brătianu. Merită.
Ultima ora
de Ion Minulescu
La Circ... Un accident banal - Un acrobat, Un salt mortal Si... Acrobatul nu s-a mai sculat... Alamurile din orchestra au tacut, Iar clovnii din arena au tipat... Dar publicul din staluri n-a crezut Ca poate fi si-un accident adevarat Si-a fluierat... Zadarnic - Mortul n-a mai inviat... Pacat de el!... Era un tinar acrobat frumos, Cu corpul tatuat de sus si pina jos, De care publicul se minuna, Cind il vedea-ndoit ca un inel, Sau cind pe bara fixa se-nvirtea Ca o morisca de cafea Cu balerina linga el!... Dar balerina nu-l iubea!... Povestea lui? Hm!... Povestea mea - A mea, A ta Si-a altora!... Acelasi accident de circ banal... O zi relache, Si-apoi, la fel, Cu-aceeasi balerina linga el, Alt acrobat... Alt salt mortal!...
Şi despre bere. Şi despre femei frumoase. Şi despre atmosferă excelentă pentru băut bere cu prietenii.
